1. Creează echipa

Conform Innovation Management Study 2020, 85% din companiile mari ce operează în România au ca scop declarat inovarea. Cu toate astea, doar 38% folosesc KPI bine stabiliți care să măsoare performanța procesului de inovare. Pentru restul, inovarea pare un joc de noroc.

Echipele de inovare au un rol bine structurat de identificare a noilor oportunități și de dezvoltare a soluțiilor relevante. Câteva bune-practici în organizarea echipelor sunt:

• Eliberarea programul angajatilor (ex: 10% din orele de lucru) pentru a se putea concentra pe activitatea de inovare.
• Echipele cross-funcționale (membrii lucrează în departamente diverse) pentru a înțelege contextul din mai multe puncte de vedere.
• Traininguri pentru a înțelege metodele de inovare relevante pentru situația lor specifică și cum le pot implementa.

Oferim un program pentru crearea unui mediu intraprenorial în interiorul organizațiilor mari:

Effectuation – Boosting Corporate Intrapreneurship

…to overcome organizational inertia

Mai multe detalii

2. Definește clienții

Când vrei să creezi produse noi sau îmbunătățite, trebuie să începi cu clienții (atât externi, în cazul consumatorului final, cât și interni, în cazul în care dezvolți un produs care să îți ajute colegii din companie).

Cum arată clientul? Trebuie să începi cu un nevoile un singur tip de client. Cu cât poți să definești mai bine clientul, cu atât poți dezvolta soluții mai potrivite.

Cazul B2C: Care sunt diferitele nevoi pe care clienții încearcă să le rezolve folosind un anumit produs (Jobs To Be Done)? Un client care cumpără produse de amenajări interioare pentru a-și renova casa are nevoi diferite față de o companie de construcții, deși ambii pot cumpăra aceleași produse.

Cazul B2B: Definește utilizatorul final. Cine este persoana care va folosi soluția ta în activitatea lui de zi cu zi? (Câteodată, cel care cumpără – Departamentul de Achiziții, nu este și cel care folosește produsul – ex: muncitorii din fabrică).

3. Înțelege procesul

De cele mai multe ori, nevoile clienților nu pot fi articulate explicit prin întrebări directe (ex: Cum te-am putea face să cumperi produsul X mai des?).

Ele sunt ascunse sub forma frustrărilor pe care le au când folosesc soluțiile actuale, iar acestea nu livrează un rezultat pe deplin satisfăcător. Pentru a genera insight-uri care să ghideze dezvoltarea noului produs, trebuie să interacționăm empatic cu clientul final și să înțelegem cum ar vrea clientul să funcționeze produsul/interacțiunea cu business-ul.

Putem folosi Customer Journey Map pentru a contura fiecare pas al procesului și gradul de satisfacție al clientului (Download here).

Metode de research:

• Interviuri cu utilizatorul final (Cum arată procesul în momentul de față? Cum ar arăta, în mod ideal, dacă banii/tehnologia existentă nu ar fi o limitare?)
• Etnografie (Observă cum utilizatorul folosește soluții existente. Ce e diferit față de ce îți imaginai inițial?)
• ”Walk in their shoes” (Utilizezi soluțiile existente, ca și cum ai fi tu în target market-ul lor. Notează care sunt punctele care te nemulțumesc din această experiență).

4. Identifică problemele

După identificarea pașilor din Customer Journey și terminarea procesului de empatizare cu clientul, problemele ar trebui să capete contur.

Aici sunt câteva categorii de probleme ce pot fi rezolvate pentru a crea un produs mai potrivit pentru nevoile clientului:

• Productivitate: Tot ce ține de eficiență (timp, efort și bani) ce nu livrează la standardele dorite de client.
• Simplitate: Pași ce complică procesul mai mult decât este necesar și provoacă bătăi de cap.
• Comoditate: Disponibilitatea soluției la locul/în momentul dorit de client.
• Risc: Risc financiar, fizic sau emoțional (incluzând reputația)
• Estetică (cât de bine arată/se simte produsul).
• Sustenabilitate: Cât de ”prietenoasă” este soluția cu mediul înconjurător

Observații:

• Nu este necesar să găsești probleme în fiecare/majoritatea categoriilor. Dacă o singură problemă este suficient de mare pentru client și tu o poți rezolva, va fi de ajuns pentru a câștiga în fața competitorilor.
• Problemele identificate trebuie prioritizate în funcție de intensitatea lor. Din problemele identificate, care sunt cele care dau cele mai mari bătăi de cap clientului?

5. Identifică soluții

Alege din problemele prioritizate mai devreme 2-3 pe care să îți concentrezi eforturile creative. Nu există un produs perfect, iar încercarea de a rezolva prea multe probleme poate duce la incongruență a strategiei sau nu este fezabilă dpdv cost.

Apoi, determină un preț orientativ cu care să vinzi produsul. Această constrângere va restrânge aria de căutare a soluțiilor la ceea ce este fezabil cu tehnologia actuală (sau, poți să creezi o tehnologie nouă, dacă organizația dispune de capabilități de R&D).

În funcție de alternativele disponibile și de cât de mare este problema pentru client, poți experimenta mai târziu cu diferite niveluri de preț.

Bune practici pentru sesiunile de Brainstorming.

6. Prototip-Test

Acum a venit timpul să prezinți ideea ta lumii întregi. Scopul prototipului este să validezi presupunerile inițiale despre cum arată clientul și care sunt nevoile sale cele mai arzătoare.

Trebuie să creezi un prototip super-simplu care să evidențieze doar punctele forte ce rezolvă problemele selectate.

Tipuri de prototipuri:

• Schiță: desenează soluția propusă de tine și cere părerea unui utilizator.
• Machetă: dacă este vorba despre un produs fizic, poți face o machetă din carton. În cazul serviciilor, poți să creezi experiența în biroul companiei și să inviți clienții să experimenteze serviciul propus. Iar în cazul software, poți folosi programe precum Adobe InDesign pentru a simula produsul.