Nou! Află mai multe despre Creativity 2.1., abordarea noastră pentru stimularea creativității la nivel personal și organizațional!

E cineva care (nu) vrea să fie Creativ?

Sunt deja mulți ani de când rapoartele World Economic Forum prezintă creativitatea ca fiind una din însușirile de top pe care oamenii trebuie să o posede pentru a face față provocărilor prezentului și (mai ales) viitorului: ” creative jobs would survive automation because creativity is a uniquely human trait that no algorithm can replace. And the pandemic is accelerating the importance of creativity, too.”

Cele mai multe din joburile noastre sunt amenințate de automatizare (RPA) și de inteligența artificială (AI) iar creativitatea este una din principalele arme cu care putem păstra, pentru moment, supremația umanului în fața artificialului.

Sursa: WEF, World Economic Forum

Similar cu rezultatele identificate de WEF, managerii firmelor, la toate nivelurile, își doresc ca membrii echipelor să fie mai creativi, să gândească diferit, să găsească soluții ”out of the box”, punând creativitatea alături de proactivitate în gândire și acțiune. Creativitatea face parte din top 3 skills-uri pe care le necesităm în prezentul și viitorul profesiilor noastre, există eacestă dorință și în organizații.

De asemenea, stând de vorbă cu sute de participanți în proiectele și workshop-urile noastre de Inovare și Design Thinking, mulți ne-au mărturisit că unul din motivele pentru care aleg să participe este dorința de a-și spori potențialul creativ, de a înveța metode și tehnici noi pentru a fi mai creativi. Există această dorință în oameni.

Este interesant acest deziderat uman omniprezent: atât în mod individual, dar și în calitate de lideri și de asemenea ca societate în ansamblu – oamenii din toate componentele societale își doresc mai multă creativitate și, instinctiv sau conștient, recunosc importanța creativității.

Dar ce (nu) este creativitatea?

Creativitatea poate fi definită în mai multe feluri dar voi începe mai întâi prin a spune ce NU este creativitatea.

Creativitatea NU este un talent: nu ne naștem creativi și lumea nu se împarte între oameni creativi și oameni necreativi.

Dacă se întâmplă să împarți și tu lumea între oameni creativi și necreativi, atunci primul lucru care îți stă în cale este tocmai lipsa încrederii în creativitatea ta.

Creativitatea NU este un dar de la Dumnezeu.

Haruki Murakami, unul din cei mai prolifici și creativi scriitori japonezi contemporani, spune în cartea sa Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă (Polirom, 2009) ”Desigur, există pe lume și oameni – o mână de oameni – binecuvântați cu un talent colosal care nu se ofilește niciodată, iar calitatea operelor lor nu scade […] Majoritatea scriitorilor care nu se încadrează în această categorie trebuie să compenseze insuficiența talentului prin muncă și efort”. Și, mai departe Murakami spune că principalele ingredient ale creativității sunt: concentrarea și perseverența. Ceea ce este consistent cu cu teoriile științifice ale creativității despre care o să vorbim mai târziu, și nu e o idee rea să citiți și cartea lui Murakami.

Creativitatea NU este specifică doar copiilor.

Atunci când facem un sondaj adhoc printre oameni și îi întrebăm care cred că este vârsta maximă a creativității, marea majoritate pun această vârstă undeva în zona copilăriei, cu un vârf undeva în jur de 6-7 ani (înainte de începerea școlii). Este o accepțiune falsă, căci copilul nu posedă toate ingredientele creativității, cum ar fi experiența profesională sau cunoștințe interdisciplinare deși cu siguranță la acea vârstă este cel mai lipsit de bariere și este cel mai puțin penalizat pentru greșeli, aceste caracteristici fiind de altfel niște catalizatori ai creativității.

De exemplu, conform Teresa Amabile (Harvard), Creativitatea se găsește la intersecția dintre Experiență, Capacitatea Creativă și Motivație, acestea fiind caracteristici mai degrabă specifice adultului decât copilului.

Sursă: Teresa Amabile. Grafica ICG Integrated Consulting Group

Bun, și ce putem face pentru a fi mai creativi?

Noi am împărțit drumul către creativitate în 3 perspective:

Perspectiva cunoașterii

În această perspectivă ne uităm peste zona de știință și cercetare în domeniul creativității și trecem în revistă, printre altele, cercetările doamnei Teresa Amabile (Harvard), domnilor Robert Sternberg, Mihaly Csikszentmihaly și ale altora. Încercă să rezumăm care sunt concluziile acestor studii și, pornind de la acestea, ce am putea face noi oamenii pentru a fi mai creativi.

De exemplu un model concret pe care îl explorăm și pe care îl folosim pentru a sprijini oamenii să fie mai creativi este The Investment Model of Creativity, a lui Robert Sternberg.

Recomandăm celor cu care lucrăm, ca resurse adiționale pentru creșterea creativității cărțile Creative Confidence (David Kelley), Flow (Mihaly Csikszentmihaly) și cercetările rezumate ale lui Robert Sternberg, în special The Investment Model of Creativity.

Perspectiva biologică

În ultimii ani cercetările din zona neuroscience au făcut pași impresionanți, ajutați inclusiv de noile tehnologii de scanare a creierului. Având în vedere că sursa principală a creativității este creierul nostru, și sistemul nervos central, în această etapă explorăm care sunt comportamentele biologice care pot influența pozitiv creativitatea noastră.

Ne aplecăm aici asupra somnului, asupra activității fizice, asupra mâncării, asupra substanțelor nootrope, asupra dispozitivelor de stimulare cerebrală, într-un cuvând asupra tot ceea ce poate fi considerat, la momentul prezent, ca fiind Brain Biohacking.

Tot aici vorbim și de tips&tricks pe care oricine le poate avea în vedere pentru a își muta creierul într-un mod de lucru creativ.

Perspectiva utilizării de instrumente

A treia perspectivă este utilizarea instrumentelor de stimulare a creativității, atât instrumente individuale cât și de lucru în echipă.

Homo sapiens a făcut salturi importante în dezvoltarea sa către omul modern în momentul în care a început să folosească unelte.

Ne este perfect la îndemână să folosim unelte și instrumente atunci când facem muncă fizică; nu ne punem problema, de exemplu, să batem un cui cu mâna (deși probabil am putea, chiar dacă probabil ne-am răni). Ne este perfect normal să folosim un ciocan sau, măcar, o piatră. Sau atunci când strângem o piuliță, folosim o cheie pentru o strânge bine. Uneltele ne dau productivitate, eficiență și calitate.

În mod paradoxal, în domeniul creativității, de cele mai multe ori batem cuiele cu mâna. Și este păcat pentru că, de-a lungul timpului, au fost dezvoltate instrumente și tehnici de stimularea a creativității personale și de grup.

Din această perspectivă este important să experimentăm câteva instrumente și tehnici și să discutăm care ar putea fi sursele pentru instrumente și tehnici suplimentare, unde și când le putem folosi și în cel fel.

Acestea sunt cele 3 perspective din care noi abordăm creativitatea

• Perspectiva cunoașterii
• Perspectiva biologică și
• Perspectiva uneltelor și instrumentelor

și ne place să credem că, după ce lucrează cu noi, oamenii devin mai creativi și reușesc să folosească această super-putere și la muncă dar și în viața lor.

Nou! Află mai multe despre Creativity 2.1., abordarea noastră pentru stimularea creativității la nivel personal și organizațional!

Prezentul material a fost publicat în limba engleză pe Medium We are NOT born creative

Alte articole despre creativitate pot fi accesate aici:

Cum să intri la idei  (Mihai Svasta)

Prototyping Creativity (Alexandra Gruicin)

L`atelier (Mihai Svasta)